Finantat de guvern, forumul Comunităţii Româneşti din Italia a eşuat in încercarea de federalizare a asociaţiilor Organizat în grabă, cu invitaţii ramase confidenţiale până în preajma deschiderii, Forumul Comunităţii Româneşti din Italia s-a desfăşurat la Milano în perioada 24-25 mai 2008. Au participat circa 200 de persoane, reprezentând peste 60 de asociaţii.

Participanţi atent selecţionaţi

„Forumul" a fost de la naştere sub semnul incertitudinii. Iniţial au ştiut despre existenţa sa un grup de preşedinţi ai câtorva asociaţii ale căror proiecte au fost finanţate în anii anteriori de MAE. În e-mail-ul trimis de către iniţiatorii acţiunii se cerea păstrarea confidenţialităţii asupra invitaţiei de participare. În plus, perioada în care asociaţiile se puteau înscrie a fost considerată scurtă de către unele asociaţii.

Inevitabil, vestea organizării forumului s-a răspândit, iar in urma unor proteste din partea comunităţii, organizatorii au fost nevoiţi să facă publică acţiunea şi să accepte înscrieri trimise şi după data limită. La întrebarea despre cum se justifică lipsa transparenţei ambasadorul Romaniei in Italia, Răzvan Rusu, a răspuns: „Au fost invitate doar asociaţiile înscrise oficial în baza de date a Ambasadei de la Roma". Mentionam ca pe site-ul Ambasadei figurează şase asociaţii.

Federalizare împinsă de la spate

În mesajul tuturor vizitelor oficiale, începând cu anul 2007, a fost prezent îndemnul „Federalizaţi-vă!". Era destinat asociaţiilor româneşti din Italia, prea multe în opinia unora dintre reprezentanţii Guvernului aflati în trecere prin Peninsulă.

În plus, miniştrii şi consulii au recomandat mereu afilierea asociatiilor la o structură deja existentă, Liga Românilor din Italia (LRI), care ar fi trebuit să fie un organism unic de reprezentare. Promovarea a fost constantă dar fără a se ţine cont de o altă realitate: peste 90% dintre asociaţii au refuzat să recunoască Liga şi să se înscrie în ea. Ca alternativă la Liga Românilor din Italia, Iulian Manta, sindicalist UIL şi ex-preşedinte al Ligii, i-a prezentat secretarului de stat Mihai Gheorghiu un document din care reieşea constituirea ad-hoc a unui grup de iniţiativă, format din 14 asociaţii, prin care se dorea aducerea la viaţă a unei noi entităţi federative. Propunerea a fost contestată vehement atât de membrii LRI, cât şi de restul participanţilor.

„Mihai Gheorghiu, ca secretar de stat, nu poate fi un certificator sau promotor de federaţii asociative în Italia. Nu era nici locul şi nici momentul potrivit pentru acest gest", a spus Cristian Igescu, reprezentant al unei asociatii a românilor din localitatea Chieri.

Condiţii de lux, pentru eficienţă minimă

Din punct de vedere al găzduirii, organizarea Forumului a fost un succes. Hotel de cinci stele, servicii ireproşabile, mic dejun şi prânz de înaltă clasă. Toate datorită Consulatului General de la Milano, care a pus la bataie din propriile fonduri circa 40.000 de euro.

Organizat pe cinci ateliere de lucru cu teme ambiţioase, Forumul a demarat sâmbătă dimineaţa cu discutiile despre „dinamizarea şi coeziunea mediului asociativ". Timp de circa trei ore s-a vorbit despre dificultăţi individuale, cu sublinieri de situaţii particulare, fără legătură cu scopul adunării. Unii participanti, printre care de pilda Costel Adjudeanu de la asociatia Ora Romaniei, s-au plans ca nu li s-ar fi oferit prilejul de a-şi spune punctul de vedere.

Educaţia în limba română este o sursă de conflict

Proiectul de predare a limbii şi civilizaţiei române în şcolile italiene s-a dovedit un subiect mai fierbinte decat parea iniţial. Polemica a fost centrată pe o presupusa lipsa de documentare a Ministerului Educatiei, atunci când a hotărât să pună în practică acest proiect. Mai precis, Ministerul Educatiei ar ignora faptul ca în Italia exista de ani buni proiecte similare, unele finanţate de Ministerul de Externe. Din cauza proiectului Ministerului Educatiei, demarat in 2007, unele asociatii au pierdut finantarile de la externe. La aceste acuzaţii, reprezentantul MECT, Corina Cherteş, a răspuns: „Ministerul Educatiei nu poate finanţa proiectele asociaţiilor şi nici nu poate colabora în acest sens cu MAE".

Concluzii divergente

„Grupul de iniţiativă" al forumului şi reprezentanţii de la Bucureşti consideră întâlnirea ca fiind plină de rezultate pozitive. Voci din sală însă şi-au manifestat nemulţumirea asupra „stilului românesc" de a rezolva problema: discuţii pe bisericuţe şi în culise. Plus ignorarea mesajului principal pe care ar fi dorit sa-l transmita Bucureştiului: LRI nu este dorit (cel puţin nu în formula prezentă), fondurile ar trebui să ajungă şi la asociatiile considerate minore, iar o mare parte dintre cei simpatizaţi şi impuşi oficial în realitate nu reprezintă pe nimeni.

74 de asociaţii

Oficial, numărul asociaţiilor din Italia este de 74. O asociaţie are în medie circa 20 de membri activi şi sunt puţine cele care depăşesc 100. Asociaţiile care anunta cifre de ordinul miilor, ca număr de membri, în general se referă la toate persoanele care au fost înscrise vreodată în registrul lor şi nu la membrii efectivi. Principalele două surse de finanţare sunt cotizaţiile şi proiectele Ministerului de Externe. Cele mai multe asociaţii au ca scop promovarea socială şi culturală a comunităţii române din Italia.