Pentru prima oara a fost pusa in scena o piesa de teatru in limba romana la romanii din Timoc

Petrovat, Serbia / Romanian Global News
luni, 07 iulie 2008

Ziua de 2 iulie 2008 va ramane inscrisa cu litere de aur in cronica vietii social-politice, culturale si spirituale a romanilor din Serbia de Rasarit. In aceasta zi, in sala arhiplina a Caminului Cultural din Petrovat pe Mlava a fost pus in scena, in premiera, spectacolul de teatru in limba romana, cu piesa ,,Muma Padurii”. Autorul si regizorul acestui spectacol istoric pentru romanii timoceni este Vesna Stankovici a lu’ Maritoni, romanca originara din oraselul de pe raul Mlava.
La spectacol au fost invitati Excelenta sa Ion Macovei, ambasadorul Romaniei la Belgrad, Lucian Marina, presedintele Societatii de Limba Romana din Voivodina, Jivorad Lazici, presedintele Consiliului National al Romanilor din Serbia (de Rasarit), cu sediul la Bor, Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Rumanilor din Serbia, Ivita Glisici, presedintele Initiativei Culturale a Romanilor din Serbia si de alte oficialitati, oaspeti si spectatori amatori ai teatrului.
Aplauzele frenetice au venit pe merit, avand in vedere interpretarea excelenta a piesei, inspirata de mitologia romaneasca, in care atat coloana sonora cat si jocul de lumini au fost inspirate de folclorul si ritmul muzicii romanesti, in cazul concret al romanilor timoceni.
Mitologia romaneasca este bogata in personaje cu caracteristici diferite: eroi pozitivi (Fat-Frumos), fapturi supranaturale (Dragaice, Iele, Vantoase, Valve – Valvele Vailor si Valvele Padurii) sau fiinte fabuloase (varcolac, demon) etc. Corespondentul feminin al lui Fat-Frumos este Ileana Cosanzeana sau Ileana Samziana, personajul principal feminin din basmele mitologice romanesti.
Principalul dusman al eroului pozitiv, pe langa Zmeu sau Balaur, este Muma Padurii, un renumit personaj din mitologia romaneasca. Eroul pozitiv intotdeauna o invinge pe aceasta rautacioasa faptura magica. In traditia populara romaneasca, Muma Padurii este o vrajitoare considerata o femeie urata care, dupa traditie, locuieste singuratica in adancul padurii si sperie oamenii, strigand, deobicei, la luna. Sinonim cuvantului poate fi considerat Baba Cloanta.
Vesna Stankovici care este o buna cunoscatoare a superstitiilor inca prezente la romanii timoceni si a fapturilor supranaturale din mitologia romaneasca a semnat scenariul si regia spectacolului cu piesa ,,Muma Padurii”, primul spectacol in limba romana, prezentat de romanii din Sudul Dunarii, pe care poporul majoritar ii numesc vlahi dar, carora dupa oferte sporite, in fine, oficialitatile Serbiei le-au recunoscut dreptul de a declara, si oficial, ca limba lor materna  este limba romana si nu limba valaha sau sarba, ce era o aberatie.
Aceasta era mai evident la Recensamantul populatiei cand cel care se pronunta Roman ,,vorbea” limba valaha iar, la unii Valahi, limba materna era limba sarba ! Dorim sa credem ca aceste vremuri vor ramane in urma noastra caci, asemenea modalitati de aplicare in practica a drepturilor omului si a drepturilor minoritatilor nu sunt acceptabile pentru Europa. Astfel, nu intamplator chiar zilele acestea Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei dezbate pe marginea unei Rezolutii despre respectarea drepturilor Romanilor din Serbia, inclusiv a celor confesionale. Dar, odata ce, nu aceasta este tema acestui articol, acum, doar reamintim ca Legea din 2006 despre drepturile bisericilor traditionale si ale comunitatilor confesionale din Serbia nu a recunoscut Biserica Ortodoxa Romana din Serbia ca biserica traditionala. 
Incurajati de semnele bune ce vin din partea oficialitatilor, membrii Consiliului National al Romanilor din Serbia (de Rasarit), cu sediul la Bor, au decis ca in seria de manifestari romanesti initiate in cadrul unui program cultural bogat, conceput pentru viitor si partial deja realizat, sa se pregateasca si un spectacol in limba romana.
Dupa cum am subliniat mai sus, misiunea de a infaptui acest proiect a fost incredintata actritei Vesna Stancovici de la Teatrul National din Belgrad care, fiind o romanca originara din Muntii Homolie, a apreciat si nu a gresit cand s-a decis ca cel mai acceptabil pentru romanii timoceni este ca naratia piesei sa fie apropiata etniei romane. In consecinta acest spectacolul de teatru intemeiat pe mitologia romaneasca, in buna parte romano-sarb, a fost urmarit aproape cu nerasuflare si cu lacrimi in ochi de publicul din sala arhiplina a Caminului Cultural din Petrovat pe Mlava.     
Bebelusul, furat de Muma Padurii de la mama cu pruncul din flori, pe care nu il accepta tatal fetei care prea de vreme a ramas vaduv si care alinarea si-o gasea in sticluta de licoare, dupa un deceniu si jumatate, aidoma ielelor, maiestrelor, s-a transformat intr-o fecioara cu mare forta de seductie si cu puteri magice, cumuland atributele preafrumoaselor Nimfe si Sirene care e posibil, ca in trecut sa fi fost preotesele unei zeitati dacice. Dar, dupa traditie personajul principal este Muma Padurii.
La baza constituirii personajului au stat superstitiile si reprezentari figurative ale fortelor naturii, Muma Padurii fiind omniprezenta in aceasta piesa si in final si generoasa incat permite fetei sale adoptive, Luna sa se intoarca la bunicul pe care l-a regasit si anume impreuna cu alesul inimii ei, tanarul pe care initial l-a sedus in natura mirifica unde domneste Muma Padurii.
Fabula relativ simpla a fost interpretata de Vesna Stankovic, secondata de actorul Lepomir Ivkovic, o intruchipare alegorica a regelului Lear, cei doi actori emeriti ai Teatrului National din Belgrad, fiind secondati de tinerii lor colegi Dusica Novakovic si Zoran Pajtic, care asociau in piesa cu Romeo si Julieta.
Bunicul se bucura ca si-a regasit nepoata, care-i va recupera pierderea sotiei si a fiicei, dupa ce au trecut multi ani de suferinta pananu a devenit constient de pretul care trebuie platit pentru prea marea incredere in vanitatea personala si judecata superficiala a unor concepte universale, precum dragostea parinteasca si modul in care se exprima.
Placerea savurarii povestii nu i-a dezamagit nici pe aceia care, din fericire, putini la numar au indragit-o pe Muma Padurii care, la randul sau, devine victima aparentelor si a vanitatii sale exagerate de a o infia pe Luna dar, in fine, din nou ramane singura in inima padurii adanci.
Experienta asociata cu perspicacitatea tineretii au rezultat cu o interpretare impecabila a naratiei spectacolului cu piesa ,,Muma Padurii“ bazat pe valoarea poetico-fantastica a vechilor credinte magice care la romanii timoceni inca nu si-au pierdut din semnificatia initiala.
Pentru Romanian Global News, Lucian Marina