"Pentru românii de aici, este clar că, Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea  antropologică a românilor este România ca singura istoricâ VALAHIA. Aceasta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici

SERBIA SI MUNTENEGRU
Consiliul miniştrilor
MINISTERUL PENTRU DREPTURILE OMULUI ŞI MINORITAŢILOR
Numărul 2/0-733/2-2005-06
01 apr. 2005
Belgrad

În baza articolului 13 al Legii privind asocierea cetăţenilor în asociaţii, organizaţii sociale şi organizaţii politice care se înfiinţează pe teritoriul RSFI (“Monitorul oficial al RSFI-ei nr. 33/97), prin anunţul Federaţiei Românilor din Serbia, asociaţia din Negotin, pentru înregistrare în Registrul asociaţiilor cetaţeneşti, Ministerul pentru drepturile omului şi minorităţilor aduce urmatoarea:

HOTĂRÂRE

1. Federaţia Românilor din Serbia se înregistrează în Registrul asociaţiilor cetăţeneşti, care se ţine la Ministerul pentru drepturile omului si minorităţilor, ca federaţia asociaţiilor cetăţeneşti, în foaia de registru numărul 3042, cu numărul de ordine 8552.

2. Sediul Federaţiei Românilor din Serbia se află în Negotin: strada 12 septembrie numărul 5.

3. Federaţia Românilor din Serbia este reprezentată şi prezentată de: Predrag Balaşevici, Dragomir Draghici, Iovan Peichici- copreşedinţii Federaţiei şi Duşan Prvulovici- secretarul Federaţiei.

Motivaţie

Federaţia Românilor din Serbia, cu sediul în Negotin, a predat anunţul pentru înregistrare la Registrul asociaţiilor cetăţeneşti care se ţine la Ministerul pentru drepturile omului si minorităţilor.

În baza anunţului predat s-a constatat ca sunt îndeplinite toate conditiile impuse de Lege şi s-a hotărât ca pozitivă Hotărârea.

Instrucţie pentru remediul juridic: Aceasta Hatǎrâre este definitivă şi împotriva ei se poate face plângere la Judecatoria Serbiei şi Muntenegrului în termen de 30 de zile de la data primirii Hotărârii.

Predată:
- organizaţiei
- la dosar
- la arhivă

AJUTORUL MINISTRULUI
Elena Marcovici

FEDERAŢIA RUMÂNILOR DIN SÂRBIE
STATUT

I Ordonanţe de întroducere

Obiectul statutului

Articolul 1.

Statutul Federaţiei românilor din Serbia (în textul următor: FRS) stabileşte organizarea, scopurile şi modul de acţionare, drepturile şi obligaţiile membrilor, precum şi alte probleme importante pentru FRS.

Scopurile FRS-ului

Articolul 2.

FRS-ul este Federaţia Asociaţilor de Cetăţeni în cadrul comunităţii române căreia pot adera oricare persoane fizice sau juridice interesate, care au acceptat şi semnat Declaraţia de înfiinţare a FRS-ului ca document-program al asociaţiei etnicilor români (minoritate naţională).

Activităţi ale FRS-ului

Articolul 3.

FRS-ul se înfiinţează cu scopul avansării modului de lucru a membrilor şi construirea consensului privind obţinerea libertăţilor şi drepturile românilor din Serbia, printr-o colaborare eficace a etnicilor români, folosind întregul potenţial în acord cu principiile generale proclamate de Uniunea Europeana şi Naţiunile Unite, norme acceptate şi implementate în Constituţia Serbiei şi Muntenegru respectiv a Republicii Serbia.

Articolul 4.

Activitatea FRS-ului se va desfăsura în concordanţă cu legile existente în:

  • Construirea instituţiilor reprezentative la nivel local şi naţional.    

  • Asigurarea unui nivel satisfăcător în învaţarea limbii române în şcoli, de la nivelul regionalismelor la limba literară, în acord cu dialectul folosit de români dar în cadrul hotărârii pe care o va lua Consiliul Naţional al Românilor.                                       

  • Introducerea şi folosirea limbii române în mas-media, presă precum şi folosirea în viaţa publică în masura în care este necesar.   

  • Crearea condiţiilor pentru introducerea şi introducerea limbii române în slujbele religioase pentru credincioşii membri ai comunităţii române a căror limbă maternă este limba română.

  • Susţinerea condiţiilor pentru ca necesităţile mai sus menţionate sa fie finanţate de către organele statului după mecanismele existente şi în cadru legal.

Articolul 5.

Un segment deosebit în cadrul FRS-ului este păstrarea, protejarea mediului înconjurator în paralel cu dezvoltarea economică fără pagube ecologice şi remedierea enormelor distrugeri din trecut, în regiunile unde majoritar trăiesc români. Statul trebuie să-şi asume obligaţii ferme în acest domeniu în baza legilor existente.

Prezentare şi reprezentare

Articolul 6.

FRS-ul este przentat şi reprezentat de trei copreşedinţi şi un secretar al Consiliului FRS.

Nume, Sediu, Ştampilă şi Emblemă

Articolul 7.

Numele complet este Federaţia Rumânilor din Sârbie.
Sediul FRS-ului este în Negotin.
Ştampila FRS-ului este de formă rotundă cu urmatorul înscris: în partea superioăra scrie Uniunea Rumânilor din Sârbie, în partea de jos scrie Negotin iar în miljoc se află emblema FRS-ului.
Emblema FRS-ului este simbolul arhaic românesc pentru limbă (grilajul format din cinci linii orizontale şi şapte verticale) de culoare albastru închis pe fond albastru deschis şi înscrisul FEDERAŢIA RUMÂNILOR DIN SÂRBIE.
FRS-ul îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Serbiei şi Muntenegru.

II Membri

Membri FRS-ului şi modul de aderare

Articolul 8.

Aderarea la asociaţia FRS pentru persoanele fizice şi juridice este de bunăvoie conform articolului 2.

Articolul 9.

Membri/membrele FRS-ului acceptă calitatea de membru ca o îndatorire de a respecta normele valorice europene în activităţile din articolul 3 fără alte limite de suveranitate în aducerea de hotărâri pe baza propriilor programe de constituire.

III Organele FRS-ului

Articolul 10.

FRS funcţionează prin: Parlamentul FRS, Consiliul FRS, Consiliul Etic FRS şi Organul de Control FRS.

Parlamentul FRS-ului

Articolul 11.

Persoanele juridice membri/membreale FRS deleghează în parlament cinci reprezentanţi iar persoanele fizice se reprezintă personal. Parlamentul funcţionează după Regulamentul de funcţionare care se adoptă în parlament, prin care se defineşte cuprinsul forma şi modul de lucru şi modul în care se iau hotărâri.

Articolul 12.

Parlamentul FRS-ului se întruneste o data pe an.
Consiliul FRS convoacă parlamentul şi doar în situaţii excepţionale poate convoca sesiune extraordinară cu acceptul a două treimi din voturile membrilor.
Şedinţa parlamentului este publică fără excepţie.
Parlamentul promulgă hotărârile cu jumatate plus unu din voturile membrilor. Doar hotărârile care se referă la opinia Consiliului Etic sunt aprobate cu majoritate simplă din voturile tuturor membrilor parlamentului.

Articolul 13.

Parlamentul:

  • Studiază raportul despre modul de lucru şi aduce hotărâri despre priorităţi şi sugestii pentru funcţionarea Consiliului.

  • La recomandarea Consiliului Etic se adoptă Codexul, ca şi eventuale schimbări ale comportamentului FRS.

  • Alege Consiliul FRS.

  • Poate să iniţieze proiecte de lege în domenii de interes pentru FRS.

Consiliul FRS

Articolul 14.

Consiliul FRS este organul reprezentant alcătuit din 11 membri, cu un mandat de doi ani.
Consiliul analizează, la şedinţe, interesele, problemele şi necesităţile pentru care a fost înfiinţat FRS-ul, inţaza dezbateri publice privind îndeplinirea scopurilor FRS-ului, formulează poziţia de apărare a intereselor care uneşte FRS-ul, urmareşte situaţia în societate şi raspunde la vreme întrebărilor în legatură cu asociaţia românilor şi colaborarea cu cei din jur, ducând tratative privind colaborarea cu reprezentanţii statului, organele administraţiei locale, întreprinzatori, sindicate şi alţii.
Consiliul convoacă sesiunea parlamentului FRS.
Consiliul alege dintre membri săi 3 copreşedinţi şi angajează secretarul FRS.
Consiliul poate forma, dacă este necesar, grupa specializată de lucru.
Consiliul pregateşte raportul privind funcţionarea sa, pentru sesiunea anuală a parlamentului FRS.
Consiliul poate aduce hotărâri dacă la şedinţă participă mai mult de jumatate din membrii/membrele Consiliului.
Hotărârile Consiliului se aduc cu majoritate simpla. În cazul neânţelegerilor dintre membri pe orice motiv Consiliul are obligaţia să ia în dezbatere toate elementele discutabile şi să aducă cea mai potrivită hotărâre în acord cu principiile unei practici bune.

Articolul 15.

Consiliul FRS aprobă Codexul FRS-ului în baza căruia la recomandarea Consiliului Etic pot fi eliminaţi membri/membre din cadrul FRS-ului.
Consiliul este obligat să facă publică o astfel de hotărâre şi să informeze membri FRS-ului.

Consiliul Etic al FRS

Articolul 16.

Consiliul Etic este organul care supraveghează respectarea Codexului corespunzător.
Consiliul Etic este ales de Parlament, are 9 membri persoane publice respectabile cu un mandat de 2 ani.
Consiliul etic alege preşedintele.
Preşedintele convoacă şedinţa Consiliului etic autoiniţiativ, la cererea a cel puţin o treime dintre membri, la cererea Consiliului FRS-ului, la cererea a cel puţin 5 persoane juridice sau 25 persoane fizice membri FRS-ului.
Consiliul Etic aduce hotărâri de tipul recomandărilor şi înştiinţărilor publice cu majoritate simplă a voturilor.
Recomandările Consiliului etic trebuie să fie confirmate de Consiliul FRS.

Comitetul de control

Articolul 17.

Comitetul de control este format de trei persoane, dintre care unul este preşedinte, care se alege la şedinţa de constituire.
Acest organ  cu mandat de doi ani este ales de parlament.
Funcţia acestui organ este de control intern privind funcţionarea FRS-ului în legatură cu activitatea financiară şi coordonarea ei cu legea.

IV Legături cu organizaţii de acelaşi tip sau asemănătoare în tară şi străinătate

Organizaţii naţionale

Articolul 18.

FRS-ul, în timpul funcţionării sale, va colabora cu toate organizaţiile asemănătoare de pe teritoriul Serbiei cât şi cu cele din Serbia şi Muntenegru.

Organizaţii internaţionale

Articolul 19.

În scopul obţinerii de rezultate cât mai bune, în realizarea ţelurilor, FRS-ul poate să stabilească  contacte cu asociaţii similare din străinătate şi să adere la acestea dacă Parlamentul ia o astfel de hotărâre dar la prorunerea Consiliului FRS-ului.

V Finanţare

Articolul 20.

Resursele financiare şi materiale FRS-ul le procură exclusiv din: donaţii, contribuţii particulare şi moşteniri.
Consiliul FRS-ului va însărcina membri pentru strângerea de fonduri.
Pentru necesităţile FRS-ului tranzacţiile financiare pot fi efectuate şi de organizaţii profitabile ai căror fondatori sunt membri fondatori ai FRS-ului dacă astfel decide Parlamentul.
Consiliul FRS-ului predă raportul despre tranzacţiile financiare Parlamentului FRS.

VI Ordonanţe tranzitorii şi de încheiere

Promulgarea Statutului

Articolul 21.

Dreptul de a proprune Statutul are fiecare membru al FRS-ului.
Propunerea trebuie depusă în scris. Propunerea se predă Consiliului FRS cu cel puţin cinci zile înainte de şedinţa la care are loc dezbaterea referitoare la propunere. Consiliul FRS-ului are îndatorirea de a face cunoscut propunerea Statutului delegaţilor Parlamentului  cu cel puţin trei zile înainte de şedinţa Parlamentului la care va fi luată în dezbatere propunerea.
Statutul FRS-ului se adoptă la şedinţa Parlamentului FRS-ului cu mai mult de jumatate din voturile membrilor Parlamentului FRS-ului.
Modificări şi completări ale Statutului se fac după procedeul stabilit pentru promulgarea sa.

Articolul 22.

FRS-ul, conform legilor în vigoare, se înregistrează în registru  ca asociaţie de cetăţeni.
Eventualele litigii care nu se pot rezolva de organele existente, respectiv cu procedurile prevăzute în acest Statut, vor fi predate judecătoriei locale autorizate în raport cu litigiul respectiv.
În cazul în care FRS-ul încetează să funcţioneze toate bunurile existente vor fi virate uniform centrelor culturale-educaţionale române care se ocupă cu studiul moştenirii trecutului tradiţional român în regiunile în care există minoritate etnică română.

Intrare în vigoare

Articolul 23.

Acest Statut intra în vigoare în ziua în care este votat de către Parlamentul FRS-ului şi se va pune în practică la data la care va fi inregistrat la organul competent.

PARLAMENT CONSTITUTIV
Preşedinte
Duşan Prvulovici

Copreşedinţi
Federaţia Românilor din Serbia

  1. Predrag Balaşevici

  2. Dragomir Draghici

  3. Iovan Peichici

Secretar
Federaţia Românilor din Serbia

  1. Duşan Prvulovici

Consiliul
Federaţia Românilor din Serbia

  1. Predrag Balaşevici

  2. Dragomir Draghici

  3. Duşan Prvulovici

  4. Zavişa Jurj

  5. Slaviţa Maximovici

  6. Dragişa Radulovici

  7. Iovan Peichici

  8. Slaviţa Filipovici

  9. Bane Pavlovici

  10. Cristian Vagner

  11. Jiva Lazici

Consiliul Etic
Federaţia Românilor din Serbia

  1. Andrei Nedelcovici, preşedinte

  2. Zoran Iancovici

  3. Sonia Todorovici

  4. Voislav Paunovici

  5. Radişa Lalici

  6. Alexandru Bibescovici

  7. Boian Alexandrovici

  8. Igor Martinovici

  9. Anchiţa Ionovici

Comitetul de control
Federaţia Românilor din Serbia

  1. Smetanovici Slavoliub, preşedinte

  2. Micea Stoidinovici

  3. Miliţa Neşici